Haideți să ne cunoaștem!

1 ❤ 10 momente importante din viața mea

Născută ... în județul Sibiu, dar de la 4 ani am ajuns la Slatina, unde am stat până la 21 de ani. De aceea spun că sunt din Oltenia, nu din Ardeal, deși ador Ardealul. Mi-ar plăcea să am mai multe caracteristici ale celor între care am trăit în primii ani de viață.
Frați/surori… Am o soră, cu doi ani mai mică.
În copilărie mă vedeam… scriitoare. Lucru care îi scotea din sărite pe părinții mei care erau realiști și considerau că nu am cum să trăiesc din așa ceva și trebuie să mă pun cu burta pe carte. În același timp, sora mea știa că va trăi în SUA, deși de data aceasta toată lumea râdea în hohote pentru că nu se putea ieși din țară, la vremea aceea. Când copiii își păstrează visul, le demonstrează părinților că e bine să aibă încredere în ei, nu în spaimele lor, de adulți.
Obiectul preferat la școală era… evident… limba română.
Ghidușia rămasă în memorie este …(la ce vârstă)… Cred că aveam 12 ani. Eram speriată, terorizată de faptul că ni se spunea că, dacă nu participăm la repetițiile pentru 23 august, o să ne scadă media la purtare. Eram în epoca de aur a comunismului și m-am trezit că în ziua în care urma să facem repetiție pe stadion, 2000 de copii, nu puteam să ies din casă. Aici era o poveste: ai mei m-au încuiat în casă convinși că nu va fi nici o problemă să mă descui, nu? Doar că eu – cu o zi înainte – pierdusem cheia… A18 a din ultimul an (pierdeam și 20 pe an). Ferecată în turn, ca o prințesă, am decis că trebuie să nu lipsesc și am coborât de la etajul 2, unde stăteam noi, la etajul 1, din balconul nostru în cel de dedesubt, fără să mă gândesc la cădere sau la faptul că nu am făcut așa ceva înainte, că nu am experiență în escaladare etc… Cel mai drăguț a fost că nu am luat în calcul că nici la etaj nu va fi nimeni! Eram sigură că e cineva, așa că am bătut în geamul ușii de la balcon, sărmana mea vecină a deschis absolut siderată, i-am explicat, grăbită, că trebuie să o tulesc și am salutat-o din mers.
Prima dragoste „am simțit-o” la vârsta de… Din câte îmi aduc aminte, 10.
Autorul care m-a făcut să visez este… Xavier de Montepin, cu „Lumină în amurg”. A fost prima carte pe care am citit-o după ce am învățat literele, dar cei care o știu, își dau seama că nu era chiar pentru un copil de 7 ani… Însă eu am înțeles-o perfect, m-a impresionat atât de mult încât am zis că doresc să fiu scriitoare și să redau la fel de bine simțămintele oamenilor, ca să-i fac fericiți așa cum m-a făcut și pe mine acea carte.
Cartea preferată este… Am sute de cărți preferate. Haide să facem așa. Spun care este cartea mea de poezii preferată. Cea a lui Zaharia Stancu. Da, sunt îndrăgostită de poeziile lui. Pentru că citesc de plăcere, nu din obligație, romanul la care sunt în prezent este preferatul meu. 🙂
M-am apucat să scriu (din motivul)… (la ce vărstă)… Știu că erau scoși din sărite părinții mei pentru că mă găseau mereu visând, de scris nu scriam efectiv… Și în mintea mea desfășuram fel de fel de scenarii… Dar nu le așterneam pe hârtie dintr-un motiv foarte simplu – și evident că cei din zilele noastre nu ar putea înțelege acest lucru. Nu existau nici caiete pentru școală, cu atât mai puțin pentru *prostiile mele* . Dar dacă ar fi să vorbesc despre un singur lucru ar fi că, în 3 ani am scris (după ce puteai avea agendă anuală, caiet special pentru destăinuiri) – 89 de volume 🙂 . De mână. Doar ce gândeam și ce simțeam. Apoi a apărut computerul și, deși am scris enorm, nu pot spune cât.
Acum stau (unde)… în București.

2 ❤ Prima mea scriere este (și la ce vârstă)…

… Devreme, oricum.

3 ❤ Prima mea publicație este… (genul literar, de unde vine ideea, mesajul cărții, dedicația, titlul vine primul sau ultimul, mai importantă este emoția/mesajul/…)

… Ce poate face un copil, o carte care avea 30 de povestiri pentru copii. Ideea e că eu nu scriam pentru copii, dar eram la master, în cadrul unei universități din străinătate, și ei cereau voluntariat, pentru a putea să demonstrezi că te integrezi în societate, mai ales că subiectul meu era din domeniul educației… Așa că m-am gândit că cel mai eficient mod în care pot face voluntariat este să scriu pentru copii, considerând că o povestire îmi ia 3 ore, așa că aveam exact cele 90 de ore pe care le cereau autoritățile. A fost atât de simplu să o scriu încât am început să mă gândesc serios: continuă povestirile sau mă opresc?

4 ❤ Lucrările scrise până la momentul actual sunt …

… ❤ Am publicat mai multe cărți – „Cangur la minut”, „Caracatița printre noi”, „Povestiri amuzante pentru cei mici”, „Vreau să fiu o mare”…

5 ❤ Cea mai mare provocare din viața mea este (a fost)…

… ❤ Dacă e vorba despre viața mea de scriitor, atunci cea mai mare provocare este să nu scriu. Că nu am limită, dacă mă așez să scriu, nu îmi vine să mă mai ridic de pe scaun. Dar dacă este vorba despre cea mai mare provocare a vieții mele – să fiu mamă!

6 ❤ Cel mai mare critic al scrierilor mele…

… ❤ Se spune că cei mici sunt cei mai mari critici pentru că ei spun direct dacă le place sau nu, cei mari te lingușesc sau sunt delicați. De vreme ce mie toți copiii mi-au spus că mă iubesc și părinții lor se bucură să le dea cărțile mele sau rubricile – povestiri să fie ascultate, este clar că nu am critici.

7 ❤ Iubitorii de carte pot procura cartea mea…

… ❤ La o simplă căutare pe net, poate fi găsit un site de unde să o ia. Zic *poate fi găsit un site* pentru că sunt mai multe, așa că nu pot recomanda unul anume.

8 ❤ Cartea cu care mă delectez acum, când am un minut liber (dacă îl am) este …

… ❤ Trebuie să precizez ceva din start – eu citesc o carte pe zi, așa că atunci când va fi citită această informație ea nu mai e valabilă 🙂 . Dar cartea pe care am citit-o eu azi a fost „Întoarceți-vă la Mine” – Lynn Austin.

9 ❤ Sportul și alimentația în viața mea…

… ❤ Sunt îndrăgostită de aerobic, aerodance, fitball și aerostep. Particip la aceste clase de sport de luni până joi, chiar și două ore. Mănânc rar carne. Ador ciorba.

10 ❤ Acum scriu …

… ❤ un roman epistolar.

11 ❤ Personajele de sex opus mi se dau…

… ❤ in general, am stat mai mult printre băieți decât printre fete. Le știu stilul, reacțiile. În plus, am crescut un băiat așa că am citit psihologia băiatului – bărbatului pentru a-i fi de ajutor. Și mai vreau sa adaug ceva – chiar daca nu este un bărbat așa cum îl descriu eu, la un moment dat, el este un fel de model, spre care ar trebui să tindă băieții din ziua de azi. Aici este o mare problema – lipsa modelelor pentru băieți duce la lipsa adevăraților bărbați din societate. Dar acesta este un alt subiect.

12 ❤ Cât de greu/ușor îmi este să trec de la lucrarea scrisă deja la una nouă?

… ❤ Scriind povestiri, scurte, ca să dureze 2-3 minute, sunt obișnuită să trec de la un subiect la altul, ba chiar să schimb stilul. Îmi vine ușor și pentru că scriu de zeci de ani.

13 ❤ Pasiunile mele sunt scrisul și ….

… ❤ Am călătorit mult, am văzut 30 de țări și aproape 100 de orașe. Îmi place să colorez, îmi plac muzeele și îmi doresc să stau de vorbă cu oamenii din prima clipă când îi văd pe stradă. A, și ciocolata caldă.

14 ❤ Când scriu (e nevoie de liniște totală și multă concentrare /o fac cu muzica pornită / …)…

… ❤ Depinde mult de ceea ce scriu. Dacă este ceva pentru copii, prefer să fie liniște, dacă este ceva pentru adulți – muzică.

15 ❤ Slăbiciunile mele sunt…

… ❤ Dacă e vorba de punctele care nu sunt forte în temperamentul meu, nu prea sunt perseverentă. Renunț repede. Este slăbiciunea căreia a trebuit să-i țin piept în ultimii 5 ani!

16 ❤ Activitatea mea poate  fi urmărită de cititori pe …

… ❤ http://www.rvs.ro/emisiuni/povestiri-pentru-copii

17 ❤ Literatură asemănătoare ca stilul meu (nu am întâlnit/ am întâlnit la…)…

… ❤ literatura de copii.

18 ❤ Opera (creația artistică) mea iubită este… scrisă de…

… ❤ Îmi plac mult Fredrik Backman și Cecilia Ahern. Tot ce au scris ei îmi este drag.

19 ❤ Dacă aș avea şansa să călătoresc în timp şi spaţiu aș vrea să merg… (De ce?…)

… ❤ Eu nu aș vrea să trăiesc în altă vreme, ca om. În schimb, mi-ar plăcea să fiu observator al oamenilor care au trăit de-a lungul timpului, să fiu un fel de înger care să-i urmărească și să înțeleagă ce a fost în inima și în creierul oamenilor de-a lungul timpului.

20 ❤ Dacă aș avea posibilitatea să mă întâlnesc cu vreun personaj literar, acesta ar fi…  (De ce?…)

… ❤ Cu toate personajele care au depășit greutăți în viața lor – nu-mi plac nici cele cărora li s-a pus totul pe tavă, nici cei care s-au lăsat subjugați de un viciu și au îndemnat lumea să creadă că schimbarea nu e posibilă.

21 ❤ O zi din viața mea …

… ❤ Scriu, înregistrez, citesc, particip la cluburi de carte, merg la sport, privesc un film, colorez…

22 ❤ În lumea în care trăiesc îmi displace …

… ❤ nepăsarea oamenilor față de cei de lângă ei. Consider că bunătatea este cea mai frumoasă trăsătură a omului și cine nu e bun trăiește degeaba. Nu numai că nu e de folos celorlalți, dar el însuși nu încearcă cele mai alese bucurii, cele care vin din faptul că vede ce încântare provoacă în cei din jur.

23 ❤ Editura cu care colaborez este…

… ❤ Bebe Dream.

24 ❤ Cum aș motiva o persoană să se apuce de citit ?

… ❤ I-aș oferi o carte care mie mi-a schimbat viața și aș citi alături de acea persoană, poate chiar i-aș citi eu părțile care mi s-au părut interesante. Nu poți spune simplu omului: citește! Omul face o acțiune doar dacă îi aduce un rezultat. Cititul este un fel de muncă, ale cărei rezultate trebuie să rezolve o problemă a cititorului. De aceea eu refuz să citesc unele cărți celebre, dar care vorbesc despre disperare, neputință și te lasă cu inima frântă.

25 ❤ Planurile/viziunile mele pentru frumosul viitor sunt…

… ❤ … Să vedem ce va fi cu acest Covid care pare că nu ne mai lasă să călătorim…Spun asta pentru că, dacă n-ar fi el, aș vrea să procedez în continuare ca până acum – 3 concedii în 3 țări diferite. Dacă nu voi mai călători, oricum îmi rămâne scrisul – 400 de povești pe an, cel puțin, însă mulți, mulți, mulți prieteni. Mai mult de 400, oricum.

Și câteva cuvinte pentru toți iubitorii de carte …

❤ Pe iubitorii de carte nu trebuie să-i motivezi să citească. Și nici să-i încurajezi să o facă. Poate doar să-i rogi să fie atenți cu praful de pe cărți, că e alergen. Sau să le spui să mai economisească banii, mergând la bibliotecă, decât să cumpere toate cărțile de pe piață. Dar, dacă mă gândesc bine, eu cred că aș avea o rugăminte față de ei – măcar un om pe săptămână să ajute să citească și într-un an ar ajuta 52 de oameni să-și schimbe viața. Nu păstrați doar pentru voi importanța cărților; vorbiți despre ele și cum v-au revoluționat viața. Un om lângă care nu rămâi, dar căruia i-ai cultivat plăcerea de a citi îți va păstra cea mai frumoasă amintire. Cred că toți ne dorim să lăsăm în urmă imagini minunate despre noi. ❤

❤ O discuție interesantă, frumoasă și productivă ❤

Eu vă mulțumesc mult pentru acceptarea acestei provocări, Stimată Bianca, și pentru împărtășirea atâtor momente deosebite și, până în acest moment, neștiute din viața Dvoastră.
Vă doresc mult succes în realizarea planurilor propuse și să vă bucurați de un număr mare de oameni ce vă admiră și vă iubesc creațiile, iar noi cu drag vom urmări toate noutățile Dvoasră literare apărute.
Să puteți culege mereu și oriunde acea inspirație necesară pentru a crea și a face lumea și omul din ea mai frumoase și mai bune.

❤ Sănătate și numai bine! ❤

Pentru a accesa mai ușor paginile Autorului puteți face clic pe oricare poză sau pe denumirea conturilor din articol.
Cărțile le puteți comanda făcând clic pe site-urile indicate mai sus.