„Bine” – ⋞recenzie⋟

s

„Bine”
Igor Guzun

texte scurte (144 pages)
editura URMA ta, 2017

„Literele sar în ajutor doar atunci…
când cel care „le paște, le cunoaște.””

După citirea cărții „Iubi”, în care pe fiecare pagină este descrisă dragostea, sau este lăsat loc pentru a o citi printre rânduri, căci „… ca să respiri, / Îți trebuie iubire.”, „Bine” ne continuă starea de încântare. Este cartea pe care o poți citi oricând și oriunde și să fii sigur că starea de bine îți e ca și garantată – totul fiind redat frumos, simplu, cu ușor umor și desigur cu dragoste.

„Așa o fi dragostea care, înainte de a mișca corpurile cerești – sori și stele, mișcă întâi niște nervi, apoi niște corpuri umane unele spre altele.”

Expresiv și sensibil, folosind multe cuvinte moderne dar și pe-nțelesul tuturor despre realizări și vise, cu bucurii și zâmbete, cu note de tristețe și nostalgii, despre valori și relații, despre vremuri diferite și schimbări petrecute, cu confidențe și sfaturi, cu împărtășirea multor emoții și înșirarea pe file a jocurilor de cuvinte, intrăm în deosebita lume a lecturilor scrise în stilul domnului Guzun.

„Ce vremuri interesante s-au perindat pe aici: oamenii țineau la lucruri, iar lucrurile țineau mult și, pe deasupra, îi țineau pe oameni în viață!”

O carte scrisă din și despre viață, cu și despre suflet, acasă și cu multă dragoste. Dragoste pentru graiul vorbit, pentru țara în care ne-am născut, pentru orașul în care trăim acum și „AICI”:

„Aici cultivăm pământul, limba și gusturile.
Aici mesenii sunt întotdeauna cinstiți. „Cinstiți meseni.”
Și ce lung este la despărțire drumul de la prag până la poartă! Drumul care se numește „La botul calului.
Aici. De unde abia am plecat, dar deja îi ducem lipsa.
Aici, unde ne simțim BINE, sau chiar foarte bine.”

O carte în care stima și respectul pentru oameni și țară se menține continuu, chiar și în textele cu mesaje mai hazlii. Un volum ce are ascunse printre filele sale 8 cărți poștale cu semnificații simple dar profunde, care pot fi păstrate intact sau rupte și trimise oamenilor dragi alături de un mesaj de dragoste și dor. O scriitură în care descoperim 69 de texte scurte și 69 de poziții pentru… lecturare. Dar și unele regrete:

„Știți ce n-avem, dar era bine să fie?
Carte!
Să creștem astfel consumul: consum de carte, consum de cultură.”

O carte despre carte (și recomandări despre metodele „comode” de savurare din aceasta):

„Cartea este o poartă.
O poartă cu ei oamenii în geantă, în smartphone, în mașină, în valiză…
Ca să ajungă mai departe.”
Și tot cu ea „poți experimenta atâtea poziții care îți pot aduce plăcere. Plăcerea lecturii. Fără preludiu, fără inhibiții.”

Dar cele mai sensibile, emoționante, pline afecțiune, blândețe și multă multă dragoste sunt scrierile despre familie.

Despre și pentru fiică:

„Înainte de a-i asculta pe părinți – singurii care te iubim cu toată căldura fără să-ți cerem ceva în schimb – să-ți asculți inima.”

Despre bunel:

„Are timp. Are răbdare. Are nepoți.
Atunci când vezi un bărbat cu un copil de mână și bărbatul nu se grăbește nicăieri, acesta nu este tatăl copilului.
Este bunelul.
Ceea ce nu a reușit să le dea copiilor, – pentru că era la o vârstă la care încerca să le reușească pe toate – bunelul le oferă astăzi nepoților.
Dragoste. Sfaturi. Înțelegere. Înțelepciune. Bunătate.”

Am citit volumul și periodic am lăcrimat aducându-mi aminte despre multe:
despre bunici, care din păcate azi se pot face prezenți doar prin gândurile și amintirile noastre;
despre jocurile din curte și vecini cu care mereu ne jucam pe afară – parcă s-ar fi întâmplat într-un alt univers;
despre colegi și prieteni, care astăzi sunt împrăștiați prin lume, de școala de cândva și jocurile în locurile special amenajate pentru copii pe unde alergam încă două ore (ceasuri) după ore (lecții), de parcă nici nu eram obosiți;
despre momentele când a fi copil era o realitate, ci nu doar sentimentul rămas în suflet, atunci când după o plimbare cu părinții și fratele, ținându-ne cu drag de mâini, obosiți dar fericiți mergând de la stație spre casă rupeam și mâncam cu poftă din, chiar acea, „pâine de la iepuraș” spunându-ne impresiile despre cele trăite în acea zi.

Ce am simțit eu în urma citirii acestui volum? Un amalgam de emoții într-o seară dedicată amintirilor. A amintirilor frumoase și plăcute, și a unor mai puțin dorite să se fi întâmplat cândva, dar toate astea m-au făcut să evadez din realitate în trecutul meu (spre cele simțite/trăite/întâmplate cândva) și să revin retrăind multe emoții în prezent.


O carte cu mesaje și destăinuiri.

O carte despre binele de ieri, de azi și de mâine, care (fiind citită) îți dăruiește o stare de bine! Bine acasă. „Acasă. Acolo e powerbank-ul nostru.”

O carte scrisă de OM, pentru OM, despre OM.

O carte tocmai potrivită pentru un dar frumos oamenilor dragi, sau celor pe care cartea ar putea să-i îmbuneze.

O carte ce se încheie cu un frumos gând de mulțumire: „Dacă ați deschis acească carte, înseamnă că scrisul are sens. […]
Bunicul meu avea o căciulă pe care, din când în când, o întorcea pe dos, o scutura și apoi o întorcea pe față. Probabil ca să fie mai curată și ca să țină mai mult. Cărțile care mă inspiră au făcut cu mine ceea ce făcea bunelul cu căciula – m-au întors pe dos, m-au scuturat, m-au întors înapoi pe față. Poate ca să fiu apoi mai curat. Să țin mai mult la oamenii dragi și la prieteni, ca să-i pun în cărți.
Mulțumesc!
Sper să ne revedem în altă carte în viața aceasta și în toate celelate.”
și o promisiune (sau constatare 🙂 , căci sunt de bine ambele variante): „Sfârșitul nu-i aici…!”

Mai pe scurt:

„Venit, văzut, auzit, plăcut!” 😀

Cartea poate fi găsită aici:

Moldova: urma-ta, bestseller.md, librarius.md
România: carturesti.ro, bestseller.ro, emag.ro

În Franța: Galerie Moldave à Paris (de la Paris cu livrare în toată lumea)
În SUA: librarieusa.com

Lectură plăcută!

În articol, cu acordul autorului, a fost expusă și o poză din arhiva sa personală.