Haideți să ne cunoaștem!

1 ❤ 10 momente importante din viața mea

Născută … într-o primăvară crudă, în Piteşti-ul lui Vlad Muşatescu.
Frați/surori… Fără, deşi mi-aş fi dorit un frate.
În copilărie mă vedeam… ohooo, neapărat un mare stare de cinema, un artist complet
Obiectul preferat la școală era… româna, fără gramatică dacă se putea, dar şi biologia.
Ghidușia rămasă în memorie este …(la ce vârstă)… vai, sunt atât de multe, dar să mă rezum la faptul că, într-o vacanţă de vară, pe când mă aflam la bunicii materni, pe meleaguri olteneşti, am găsit o cutie poştală deschisă, am luat toate scrisorile, le-am citit, le-am lipit la loc şi am închis cutia cu un fir de pir, zdravăn. Nu cred că aveam mai mult de 11 ani pe atunci.
Prima dragoste „am simțit-o” la vârsta de… Primii fiori din ceea ce presupune îndrăgosteala, mi-au invadat inima, undeva în jurul vârstei de 9 ani. El mai mare cu 8 ani sau poate 10, nu-mi mai amintesc exact, dar îmi amintesc fizionomia şi numele. Dragoş, fiul unei asistente. Brunet, ochi deschişi, zâmbet larg. Am un „melic”, cum îi zice tata, când iubesc, ofer totul. Ideea asta, că nu-i bine să dai totul, fără măsură, pentru că rămâi fără nimic, este total eronată, nu are fundament. Cu cât oferi mai mult, cu atât dezvolţi mai multă iubire. Nu sărăceşti oferind, din contra este un exerciţiu prin care capacitezi, adaugi intensităţii sufleteşti tot mai multă lumină, tot mai multă iubire. E total greşit să dai celuilalt iubire cu porţia, în ideea că se va termina sacul prea repede. Nu, din sacul ăla, cu cât iei mai mult, cu atât mai repede se umple. Nu se goleşte niciodată. Revenind, eram atât de înamorată de el, încât i-aş fi dat şi luna de pe cer( să fiu poetică). N-am avut lună, a avut tata, în sertarul lui, trei perechi de şosete noi. Negre. Le-am împachetat într-o hârtie colorată şi i le-am făcut cadou băiatului. Eu voiam să-i dovedesc iubirea, el a fost prea drăguţ să nu leşine de râs.  
Autorul care m-a făcut să visez este… Eminescu, cu siguranţă el este cel care m-a făcut să visez. Marin Preda m-a determinat să scriu, iar de A.P. Cehov m-am îndrăgostit.
Cartea preferată este… „Moromeţii”
M-am apucat să scriu (din motivul)… (la ce vărstă)... în clasa a doua. Poezie. Din prea multă visare, prea multă imaginaţie.
Acum stau (unde)… în acelaşi loc în care m-am născut, la periferie, în buza unui deal, împădurit.

2 ❤ Prima mea scriere este (și la ce vârstă)…

… M-am jucat, am mâzgălit este cel mai bun cuvânt, prin liceu. Scriam texte scurte, umoristice sau dramatice. La 19 ani am scris primul meu scenariu de teatru. Tot umoristic.

3 ❤ Prima mea publicație este… (genul literar, de unde vine ideea, mesajul cărții, dedicația, titlul vine primul sau ultimul, mai importantă este emoția/mesajul/…)

… „Dau totul pentru un secret”. Proză scurtă. A fost un test al curajului meu, literar. Într-un timp în care românii au uitat „gustul” cărţilor pe care, de altfel, le devorau până în 1989, trebuie să ai un curaj nebun să publici un roman de 300 de pagini. Cărţile cu mesaje motivaţionale, de dezvoltare personală, reprezintă noul trend, cel mult proza scurtă, cea care se poate citi uşor, oriunde. Am ales să apar cu proză scurtă. Volumul este dedicat fetelor mele, Maria şi Ioana cu intenţia de a-şi aminti de mama lor şi într-o altă ipostază, cea de scriitor.

4 ❤ Lucrările scrise până la momentul actual sunt …

… Sute de texte, un scenariu de teatru, trei volume de proză scurtă, un volum pentru adolescenţi.

5 ❤ Cea mai mare provocare din viața mea este (a fost)…

… să mă autodepăşesc continuu, pe plan profesional şi al evoluţiei spirituale.

6 ❤ Cel mai mare critic al scrierilor mele…

… cititorii, clar.

7 ❤ Iubitorii de carte pot procura cartea mea…

… de la editura Smart Publishing sau direct de pe pagina de facebook: Adriana Zăpă Strit. Ar fi murit pe rafturile librăriilor.

8 ❤ Cartea cu care mă delectez acum, când am un minut liber (dacă îl am) este …

… Ledla Slimani, „Cântec lin”

9 ❤ Sportul și alimentația în viața mea…

… Iubesc sportul, sunt o fire energică, nu-mi place să stau prea mult într-un sau pe loc. Am făcut balet, dansuri de societate, îmi place să urc pe munte, să înot. Nu-s dintre cei care respectă cu stricteţe vreo dietă anume. Am crescut la ţară, încă mă urmăresc gusturile copilăriei, deci, în locul unei mese fastuoase prefer picnic-ul, mesele simple. Dacă ar fi să aleg şi altă bucătărie în afara celei tradinţional româneşti, aş alege-o pe cea italienească sau grecească. Nu-s fan carne şi nu-mi lipsesc din alimentaţie lactatele, fructele şi legumele. Am perioade în care devorez dulciurile, dar şi perioade în care tot ce vreau e un bol cu fructe combinate şi o îngheţată. Nu-s fan băuturi carbogazoase, nu consum decât apă plată, limonadă, smoothie-uri făcute de mine şi, seara, puţin vin dulce sau demidulce.

10 ❤ Acum scriu …

… copilăria mea, influenţată de reacţiile cititorilor.

11 ❤ Personajele de sex opus mi se dau…

… îmi sunt dragi. Iubesc să scriu ca şi cum aş fi bărbat. Habar nu am cum reuşesc să intru în mintea unui bărbat, să-i împrumut credinţele şi manifestările, dar reuşesc. Dacă nu aş reuşi, nu aş primi felicitări de la cititoarele mele care sunt extrem de entuziaste când descoperă la finalul textului numele meu. Toate personajele îmi sunt dragi.

12 ❤ Cât de greu/ușor îmi este să trec de la lucrarea scrisă deja la una nouă?

… Am o mare lejeritate în a începe un proiect nou. Din fericire, am fost înzestrată cu un potenţial de imaginaţie incredibil. Asta mă ajută foarte mult.

13 ❤ Pasiunile mele sunt scrisul și ….

… dansul, grădinăritul, decoraţiunile interioare, călătoriile, fotografia, „cofetăritul”, voluntariatul, echitaţia.

14 ❤ Când scriu (e nevoie de liniște totală și multă concentrare /o fac cu muzica pornită / …)…

… Bun, aici este vorba de starea mea. Scriu cu lejeritate şi într-un mediu zgomotos de la care mă deconectez mental, am momente în care îmi doresc să scriu sub impulsul unor emoţii, instantaneu, indiferent unde m-aş afla. Apoi mai sunt cazurile în care scriu cu muzica „în urechi”. Totul depinde de starea mea, de implicarea în actul scriitoricesc.

15 ❤ Slăbiciunile mele sunt…

… stabilite de Venus, planeta mea, guvernantă. Stricto sensu, orice slăbiciune nu face decât să-mi taie avântul şi să încurajeze relele, vorba marelui Rebreanu. Sunt om, am suficiente metehne şi cusururi. Până curând, fiind taur, mă supăram foarte repede, eram extrem de încăpăţânată ( nu cred că-i altul în tot zodiacul mai încăpăţânat ca taurul), uşor influenţabilă, superficială în anumite momente. Mi-am educat aceste metehne într-o proporţie rezonabilă, încurajatoare în ceea ce mă priveşte. Tind să le anulez, dar nu ştiu care va fi rezultatul până la finalul misiunii mele pe Pământ.

16 ❤ Activitatea mea poate  fi urmărită de cititori pe …

… până curând pe zăpăstrit.eu, blogul meu, la care am renunţat recent din lipsa de timp. Am o pagină de facebook Adriana Zapa Strit în care mai public din gândurile mele şi îmi anunţ cititorii despre activitatea mea, ca şi scriitor.

17 ❤ Literatură asemănătoare ca stilul meu (nu am întâlnit/ am întâlnit la…)…

… cititorii mei mă identifică cu Creangă, Slavici, Caragiale, Vlad Muşatescu,… Am suficientă decenţă să nu mă încadrez între ei, sunt un doar un mâzgălitor în faţa talentului lor.  Pot afirma doar că îmi este uşor să scriu în mai multe registre fie că-i comedie, dramatism. Am un stil concis, nu am îndrăznit o largă respiraţie literară, însă, în ciuda dramatismului, a unei ironii dulci, a melancoliei care mă caracterizează, pot afirma că sunt un mâzgălitor optimist.

18 ❤ Opera (creația artistică) mea iubită este… scrisă de…

… A.P. Cehov, „Nuvele şi povestiri”

19 ❤ Dacă aș avea şansa să călătoresc în timp şi spaţiu aș vrea să merg…

… în Grecia antică sau Atlantida. (De ce?…) Mă fascinează.

20 ❤ Dacă aș avea posibilitatea să mă întâlnesc cu vreun personaj literar, acesta ar fi… 

… Moromete. (De ce?…) Îmi aminteşte de bunicul meu.

21 ❤ O zi din viața mea …

… Bănuiesc că te referi la o zi în perimetrii normalităţii, din cursul săptămânii, aşa că voi încerca să o creionez. Zua mea începe la 6.30 sau 7.00. Ca orice femeie, fac în acelaşi timp, mai multe treburi, exact cum scriam în volumul umoristic, „Cavalerii mesei olteneşti”: în timpul în care efectuez periajul dentar, matinal, şterg şi oglinda, dar şi chiuveta, cada, „instrumentarul” feminin, insist cu molarii, dar arunc şi hainele murdare în coşul cu rufe, aranjez prosoapele…La 8.30 ajung la muncă pentru opt ore. După muncă, urmează cumpărăturile, bucătăreală, grădinăritul. Dacă nu pic de oboseală, apuc să citesc câteva pagini dintr-o carte, să scriu ceva,  măcar un text pentru cititorii mei, să urmăresc un film ( cândva eram o adevărată cinefilă), apoi mulţumesc Divinului pentru răbdarea cu care mă protejează pe acest drum şi dau năvală-n somn.  Nu pierd nopţile, decât atunci când am proiecte literare şi termene limită. În rest, nu. Noaptea e creată pentru odihnă.

22 ❤ În lumea în care trăiesc îmi displace …

… superficialitatea, comoditatea, refuzul de a evolua, răutatea gratuită, intenţionată, lipsa educaţiei, …

23 ❤ Editura cu care colaborez este…

… Smart Publishing Bucuresti

24 ❤ Cum aș motiva o persoană să se apuce de citit ?

… I-aş vorbi pe înţelesul său, aş incerca să intru pe linia sa, vibraţională, cea care conduce către suflet. Dacă ajungi în sufletul unui om, poţi realiza multe.

25 ❤ Planurile/viziunile mele pentru frumosul viitor sunt…

… întâlniri cu elevii din şcoli în scopul promovării cultului scrisului şi a cititului, avantajele lor, un nou scenariu de teatru, dar… cine cunoaşte clipa viitorului? Atâtea planuri omeneşti au fost împrăştiate de destin, astfel încât prefer să folosesc expresia “mi-aş dori,  mi-ar face plăcere să construiesc …”, la care adaug, numai dacă am ajutorul cerului, dacă îmi este permis. Am învăţat că tot ce am este Acum.

Și câteva cuvinte pentru toți iubitorii de carte …

Nu vă autocenzuraţi! Fiţi liberi, aşa cum sunt în paginile cărţilor lor, poeţii şi romancierii, scriitorii lumii. Camil Petrescu spunea:
“Sufletul unui  scriitor mare este analiza sufletească a unui popor la un moment dat. Nu tradiţiile sunt sufletul unui popor, ci scriitorii, gânditorii şi artiştii lui. Nici Goetghe, nici Eminescu nu sunt mari prin arta lor, naţională, naţiunile sunt mari prin arta acestor artişti”. Acum, sper să înţelegeţi cine sunt românii, cine este România, cu un geniu ca Eminovici.
Să dezvolt aici care sunt efectele cititului asupra unui om, asupra unui suflet, nu este cazul. Mai pot adăuga doar atât. Numai citind, poţi fi un suflet cu adevărat liber.

❤ O discuție foarte frumoasă ❤

Eu vă mulțumesc mult Adriana pentru această discuție interesantă și frumoasă cu descrierea unor momente deosebite și mai personale din viața Dvoastră.
Vă doresc mult succes în tot ce faceți și să vă bucurați de un număr mare de oameni ce vă admiră și vă iubesc creațiile, iar noi cu drag vom urmări toate noutățile Dvoasră literare apărute.
Să puteți culege mereu și oriunde acea inspirație necesară pentru a crea și a face lumea și omul din ea mai frumoase și mai bune.

❤ Sănătate și numai bine! ❤

Pentru a accesa mai ușor paginile Autorului puteți face clic pe oricare poză sau pe denumirea conturilor din articol.
Cărțile le puteți comanda făcând clic pe site-urile indicate mai sus.