Un accident aproape ireal ce duce la spitalizare în stare inconștientă, aduce cu sine și un „cadou” – „somn-real” – locul unde se trăiește încă o viață reală.

Luiza – o tânără „înaltă, cu părul lung, întunecat și drept ca perdeaua nopților fără lună, cu picioare foarte frumoase […] și un trup subțire” într-o zi a ieșit la plimbare prin pădure unde brusc „se pornise o furtună puternică, de vară, care declanșă un întreg spectacol de tunete și fulgere pe cerul mai devreme senin de iulie […]; un fulger lovi la câțiva centimetre de picioarele ei […], al doilea fulger fusese devastator și o lovise din plin.”

De aici, prin visele Luizei, avem parte de o adevărată aventură, care ne duce tocmai în anul 1945, perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, când:
* pacea abia se restaurase în lume, dar fluxul infracțiunilor sporea;
* bandiții voiau un loc sigur și stabil sub soare, iar foștii deținuți aveau posibilitatea să scape de pedeapsă devenind comisari – „oamenii legii”;
* „invidia era o boală grea, de care majoritatea polițiștilor suferă intens;
* avem parte de o „lume în care cuvintele ca onoare, încredere, adevăr, loialitate nu se regăseau în vocabularul multora”.

Și aici, în tot acest haos, la orizont apare El – un bărbat „cam de 30 de ani, cu o privire pătrunzătoare de culoarea cărbunilor, o privire magnetică în care ea avu pentru o clipă senzația că se îneacă. Nasul drept, așezat pe o față tăiată parcă în stâncă, evidenția un maxilar acum încleștat într-un ictus de suspiciune arătând parcă și mai mult forma perfectă a buzelor. Înalt și bine proporționat, cu mâinele puternice, conturate sub sacoul închis la culoare și cu pieptul lat urcând și coborând într-o respirație liniștită dădea impresia că era parcă scos dintr-un film cu mafioți.” – Comisarul Eugen Alimănescu, denumit și „Justițiar de Fier”.

Alimănescu – polițistul ce nu lua „ostatici”, care îi provoca pe bandiți să scoată pistolul pentru a-i putea lichida în legitimă apărare, alegând pentru lupta cu dezordinea din țară exterminarea crimei și a criminalilor – mereu spunea:

„Vor mai urma și ații dacă nu punem capăt acestor crime.”

Știți cărțile alea pe care nu poți și nici nu vrei să le abandonezi până nu închizi ultima filă a ei pentru a fi sigură că nu scapi nimic important, păi această carte este tocmai din astea.

O îmbinare deosebită între adevăr și ficțiune (un personaj real din istorie și legătura lui cu cineva din alt timp), o dragoste sensibilă și un suspans puternic, un adevăr sau (poate) o iluzie și un destin văzut dintr-o parte ce vrea să fie schimbat de un suflet iubitor.

„Nu cred că destinul cuiva poate fi vizualizat de o altă persoană, deoarece fiecare facem niște alegeri, alegeri de moment, imprevizibile, care duc într-o anumită situație sau nu.”

Dar poate oare destinul să fie schimbat? Poate fi schimbat trecutul? Ce miracole este în stare să facă dragostea? Și cum se împacă dragostea și timpul (trecutul și …)?

„Nu ai cum să mă găsești… Timpul ne e potrivnic…”

„Fără limite” este un roman ce se bazează pe anumite fapte reale din viața României comuniste în perioada postbelică.
O istorie ce m-a făcut să trec și prin povestea reală a Comisarului de Fier, căutând informații suplimentare despre Alimănescu.
O istorie detectivă cu mult mister și dragoste dureroasă.
O lucrare pe care am citit-o pe nerăsuflate.
Un volum pe care îl recomand cu drag pentru a fi citit.

Și când mă gândesc că totul a pornit de la un accident, de la o întâmplare, de-ndată apare întrebarea: Se întâmplă oare ceva pur accidental în viața omului?

„Fără limite” este a doua carte scrisă de tânăra și talentata autoare Laura Stanciu apărută la editura Petale Scrise.
Prima carte este „Detectivă de ocazie” – un roman polițist cu umor, o scriere captivantă a cărei continuare o aștept cu nerăbdare.
„Fără limite” este un volum complet diferit de prima scriere a autoarei. Acesta este un roman cu investigații polițiste, fapte istorice și călătorii în timp, o carte bine gândită și bine documentată, o poveste care m-a spurprins plăcut și la cât de frumos este scrisă mi-ar plăcea ca autoare să aibă o serie de astfel de volume.

Cartea o puteți găsi făcând clic pe oricare poză din articol.

Lectură plăcută!

În articol, cu acordul scriitoarei, sunt prezentate poze și din arhiva sa personală.